Migrația lăcustelor – fenomen unic sau legitate?

Ortopterele (lăcuste și cosași) formează unul dintre cele mai arhaice grupuri de insecte. Datorită instinctului gregar, ele au capacitatea de a forma stoluri, deplasându-se în zbur unidirecțional. O parte semnificativă a lăcustelor manifestă așa-numita dinamică a populației efemere, când populația are un efectiv mic ani la rând, după care, în condiții favorabile, acesta crește brusc, apoi iarăși scade. 

În Republica Moldova sunt cunoscute trei specii de lăcuste cu fază gregară - Locusta migratoria, Calliptamus italicus și Dociostaurus maroccanus care cauzează daune considerabile agriculturii în anii cu invazii. Fiind insecte fitofage, lăcustele sunt capabile să consume cele mai diverse plante, atât spontane, cât și cultivate.

În mod normal, când numărul de indivizi în populație este scăzut, aceste insecte nu reprezintă o amenințare economică majoră pentru agricultură. În condiții climaterice nefavorabile, urmate de creșterea rapidă a vegetației, serotonina din creierul insectelor declanșează schimbări dramatice: insectele încep brusc să se înmulțească, trecând de la faza solitară la cea gregară (migratoare). 

Primele relatări privind daunele provocate de ortoptere pe teritoriul actual al Republicii Moldova țin de cronicile anilor 1470-1475. Pe parcursul multor ani Locusta migratoria a migrat de la sau spre acest teritoriu, de menționat doar anii 1844-1849, 1887-1889, 1894-1899, 1902, 1908-1912, 1927-1933 și 1939. În anul 1946 au avut loc 2 invazii ale lăcustei migratoare pe teritoriul raionului Cahul, iar în vara anului 1947 a fost înregistrată apariția în masă a lăcustei italiene și marocane. Din 1946 până în 2009 pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate nenumărate invazii ale lăcustei migratoare, pentru combaterea căreia a fost necesară tratarea chimică. 

Scăderea suprafețelor atacate de lăcuste, cât și a focarelor acestora a fost înregistrată în perioada RSSM, când au fost utilizate preparate chimice cu un vast spectru de acțiune în domeniul protecției plantelor. Din anii’ 1990 până în prezent, în țară au fost înregistrate creșteri ale densității populațiilor speciilor de lăcuste – potențiali dăunători.  

În vara anului 2023 au fost înregistrate focare de lăcustă italiană (Calliptamus italicus). Condițiile meteo au favorizat creșterea bruscă a populației acestei specii care, fiind suprapusă fenomenului de formare a agregației și migrației unidirecționale, au dus la invazii semnificative pe câmpurile unor agricultori din raionul Sângerei etc. Specia  dată este caracteristică zonelor de stepă și peisajelor de tip mediteranean. În anii de creștere a populației, larvele maro-negricioase ale lăcustei italiene migrează spre pășuni, fânețe și câmpuri agricole, provocând pagube. Stolurile de lăcuste adulte sunt capabile să zboare zeci și chiar sute de kilometri. În timpul unei scăderi a efectivului populației, indivizii lăcustei italiene sunt foarte rari și, respectiv, greu de găsit. 

În concluzie, migrația lăcustelor Calliptamus italicus este un fenomen normal pentru acest teritoriu, cunoscut  de sute de ani și are un caracter temporar, iar pentru combaterea insectelor pot fi utilizate insecticide sistemice.

Dr. Nadejda Mocreac