- 30 vizualizări
Lebăda de vară (Cygnus olor) și lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) sunt specii vulnerabile, incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova (2015). Sunt păsări cu trunchi alungit, de talie mare, robuste și greoaie, cu gâtul lung și subțire. Greutatea corpului este de 9 kg la femele și 12 kg la masculi, anvergura ariilor atinge 2-2,5 m. Lebedele sunt cele mai mari păsări acvatice și se numără printre cele mai mari păsări zburătoare.
Lebăda de vară este larg răspândită în Europa și Asia. În Republica Moldova poate fi întâlnită practic pe toate bazinele acvatice. În ultimii ani la cuibărit au fost evaluate cca 800 de perechi clocitoare.
Bazinul Mării Negre este o zonă importantă pentru iernarea lebedelor sosite din regiunile de nord ale continentului european și ale Federației Ruse. În mod tradițional cele mai importante locuri de iernare de pe teritoriul Republicii Moldova sunt pe fluviul Nistru – între Naslavcea și Soroca, lacul de acumulare Dubăsari și în aval de acesta; pe râul Prut – lacul Costești-Stânca și sectorul Prutului inferior. În ultimii 10 ani, când au fost înregistrate ierni blânde, cu temperaturi peste limita de îngheț, apele multor bazine acvatice (râuri mici, lacuri și iazuri) nu au înghețat sau au înghețat doar parțial. În aceste condiții, în perioada de iarnă pot fi observate câteva mii de lebede care găsesc hrană pe ochiurile de apă și sectoarele adiacente.
Păsările migratoare, în special rațele, gâștele și lebedele sunt sursa naturală de gripă aviară, însă acestea sunt și cele mai rezistente la infecție. În ultimii ani în diverse regiuni ale Europei au fost semnalate cazuri de mortalitate a lebedelor, în special, în perioada de iarnă, când temperaturile nu coboară mai jos de 0 ºC.
În ultima lună a anului 2023 în bazinul râului Răut a fost semnalată pieirea a peste 300 de lebede și declarate oficial cca 10 cazuri de gripă aviară. O astfel de mortalitate mare într-o perioadă scurtă de timp nu poate fi doar rezultatul virusului gripei aviare. Probabil, moartea în masă a lebedelor ar putea fi provocată de intoxicarea cu pesticide, în urma consumului hranei vegetale de pe terenurile agricole din preajmă. Acest fapt se confirmă prin supraviețuirea și starea fiziologică satisfăcătoare a altor specii potențial purtătoare ale virusului gripei aviare – mai multe specii de rațe și gâște. Totuși, se recomandă evitarea contactului păsărilor domestice cu speciile migratoare sălbatice, deoarece păsările de casă sunt mult mai susceptibile la infecțiile vehiculate de speciile sălbatice, inclusiv virusul gripei aviare.
Dr. conf. Victoria Nistreanu