Starea actuală a pisciculturii în bazinul râului Prut și perspectivele de ameliorare a acesteia în discuție la Institutul de Zoologie

La 8 aprilie 2022, în cadrul proiectului transfrontalier 2 SOFT/1.2/47 „Unirea eforturilor pentru creșterea peștilor sănătoși în sistemele de acvacultură din bazinul râului Prut” – TeamUp HealthyFish (Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană), a avut loc workshopul științific „Starea actuală a pisciculturii în bazinul râului Prut și perspectivele de ameliorare”. Workshopul a fost organizat de Institutul de Zoologie în comun cu partenerul de proiect - Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. 

Formatul mixt al evenimentului a facilitat participarea unui număr mare de persoane (86) din Republica Moldova și România, care au reprezentat diverse grupuri de beneficiari: cercetători (Institutul de Zoologie, Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „ACVAGENRESURS”, Institutul de Ecologie și Geografie), cadre didactice și studenți (Universitatea de Științele Vieții din Iași, Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul în or. Chișinău), Colegiul de Ecologie din Chișinău, Colegiul de Studii Integrate ”C.Stere” din or. Drochia), piscicultori și reprezentanți ai administrației publice centrale (Ministerul Mediului, Inspectoratul pentru Protecția Mediului). 

Programul workshopului a inclus 3 rapoarte științifice, care au fost dedicate  diversității, diagnosticului, tratamentului și profilaxiei celor mai frecvente boli întâlnite la pești în România, inovațiilor în tratamentul bolilor (prof. Vasile Vulpe, UȘV Iași), bolilor prevalente la peștii din bazinele naturale și heleșteiele din Republica Moldova și măsurilor de combatere a acestora (dr. Ilia Trombițkii, Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”), calității apelor în heleșteie, problemelor cu care se confruntă piscicultorii, tehnologiilor de sporire a rezistenței peștilor (mem.cor. Elena Zubcov, Institutul de Zoologie). 

În baza datelor prezentate de către raportori și a discuțiilor purtate în cadrul workshopului, au fost făcute următoarele concluzii generale privind starea actuală a pisciculturii în heleșteie și perspectivele de îmbunătățire a acesteia:

1. Starea pisciculturii în Republica Moldova poate fi caracterizată ca dezastruoasă, inclusiv cea realizată în bazinul r. Prut, unde nu există nici o întreprindere cu ciclul întreg de producere (larve – alevini – puiet – pește marfă – reproducători).

2. În Republica Moldova nu este dusă o evidență adecvată a stării ecologice a ecosistemelor de creștere a peștilor, a cantității produse de pește și a calității produselor piscicole, iar tehnologiile utilizate în piscicultură nu sunt supravegheate de către stat.

3. Dezvoltarea pisciculturii ecologice în heleșteie depinde, în primul rând, de disponibilitatea cantităților suficiente de apă. Ținând cont de costul înalt al pompării apei din ecosistemele naturale, actualmente, alimentarea cu apă a heleșteielor se bazează aproape exclusiv pe precipitațiile atmosferice.

4. Interzicerea prin lege (Legea nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, art. 29, (2)) a procedurii de vidare a heleșteielor afectează productivitatea pisciculturii și calitatea produsului piscicol.

5. Lipsa reglementării comerțului cu pește de import afectează comerțul produsului piscicol autohton, ceea ce se răsfrânge negativ asupra activității fermierilor-piscicultori din Republica Moldova.

6. Întru redresarea stării pisciculturii din Republica Moldova, este necesară:

• armonizarea cadrului legislativ și instituțional în domeniul acvaculturii la standardele și reglementările europene;
• aderarea la organizații și rețele internaționale și europene de acvacultură;
• includerea în Planul Național de Dezvoltare a obiectivului de dezvoltare a pisciculturii și a măsurilor de protecție a corpurilor de apă;
• subvenționarea pisciculturii, inclusiv prin aplicarea proiectelor în vederea obținerii de sprijin financiar de la creditori externi pentru introducerea tehnologiilor moderne în piscicultură (FAO, ONU - ”Apa și sănătatea”, etc.);
• asigurarea investigațiilor științifice, organizarea laboratoarelor demonstrative sau pilot de testare a calității, cu pregătire a personalului pentru testarea calității;
• pregătirea personalului calificat pentru implementarea sarcinilor în domeniu (piscicultori, experți în calitate);
• aplicarea efectivă a legislației prin cooperare cu societatea civilă, informarea și educarea populației;
• includerea în indicatorii obligatorii ai statisticii de stat a datelor privind acvacultura și pescuitul.

7. În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, este necesară tratarea profilactică a materialului de populare a heleșteielor (larve, puiet).

8. Pentru a îmbunătăți nivelul de control al bolilor și paraziților la pești, este necesar de a:

• trece de la controlul sporadic al provenienței și calității materialului de populare (larve, puiet) și a calității apei utilizate în acvacultură la controlul permanent al acestora;
• îmbunătăți capacitatea de diagnosticare a bolilor și paraziților la pești;
• gestiona adecvat calitatea și cantitatea apelor în heleșteie;
• asigura un management durabil al heleșteielor și al hranei pentru pești;
• spori nivelul de cunoștințe al piscicultorilor și specialiștilor privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul bolilor la pești.

La finalul workshopului dr. Nadejda Andreev a făcut o prezentare generală a realizărilor partenerilor în cadrul proiectului TeamUp HealthyFish în perioada noiembrie 2020 – martie 2022. 

Workshopul a fost urmat de o conferință de presă, care poate fi vizualizată AICI. 

De menționat că workshopul a fost reflectat în mass-media printr-un comunicat pe site-ul Academiei de Științe a Moldovei și un articol în ziarul „Saptămîna” din 22 aprilie 2022. 

Descarcă comunicatul în pdf AICI.

                                                                                                                                                                                                                                                          Lucia Bilețchi