- 74 views
Înainte de a prezenta memoriul de activitate al academicianului Ion Toderaș, vom aminti că protagonistul face parte din generația copiilor născuți după cel de al Doilea Război Mondial. Prin urmare, a trăit greutățile acelor timpuri vitrege cu sărăcie, multe lipsuri și incertitudine privind viitorul său. Mai mult, familia lui Ionel Toderaș o ducea poate și mai greu din motivul că părinții, oameni simpli de la țară, trebuia să întrețină șase copii – trei fete și trei băieți. Era o problemă dificilă să-i hrănești, să-i îmbraci, să-i încalți și să-i trimiți la școală. Iată de ce Ionel Toderaș a ajuns la școala internat nr. 1 din Hâncești, de care își amintește și azi cu recunoștință: aici copiii au însușit niște reguli de viață, care ulterior i-au ajutat să soluționeze și să depășească diverse probleme: să fie harnici și uniți, să fie solidari și disciplinați, să se ajute unii pe alții. Aceasta nu însemna să fii lipsit de personalitate. Ionel, bunăoară, își crease și niște vise frumoase – născut în zona codrilor, îi plăcea natura în toată diversitatea ei. Vorba poetului Eminescu: Fiind băiet păduri cutreieram / Şi mă culcam ades lângă isvor, / Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam / S-aud cum apa sună-ncetişor. La această aspirație a copilului au contribuit bunicul și alte câteva rude – pădurari de meserie. Și tatăl său, Chiril Toderaș, își câștiga banul, muncind la pădure. Iată de ce, după absolvirea școlii medii, Ion Toderaș știa că va veni la Universitatea de Stat din Chișinău la o facultate, unde-și va putea realiza visurile.
Academicianul Ion Toderaș, director al Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei în perioada (1993-2006; 2009-2018), savant bine cunoscut comunității științifice internaționale, s-a născut la 17 august 1948, în satul Logăneşti, r-nul Hânceşti. A absolvit şcoala medie nr.1 din or. Hânceşti (1966), după care a urmat Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova (1971), doctorantura – la Institutul de Zoologie al AȘM (1976) și postdoctoratul – la Institutului de Zoologie al AŞ din Rusia, Sankt-Petersburg (1986-1987).
După absolvirea facultății tânărul specialist I. Toderaș, având o pregătire excelentă și o pasiune deosebită pentru descifrarea tainelor biologiei, a fost angajat în cadrul Institutului de Zoologie Experimentală şi Fiziologie al AŞM, actualmente Institutul de Zoologie al AŞM. Se include în activitatea ştiinţifică cu perseverență și dăruire pentru cunoașterea naturii, străbătând pas cu pas treptele afirmării profesionale, înscriindu-și întreaga activitate pe direcţiile moderne, prioritare ale zoologiei, hidrobiologiei, ecologiei funcţionale şi ecofiziologiei animale, devenind specialistul de necontestat al cercetărilor aut- şi sinecologice, ecofiziologice şi promotorul aplicării principiilor energetice în investigațiile populațiilor de animale.
Pornind de la aprofundarea unor discipline biologice de mare însemnătate teoretică şi practică, cercetătorul a reuşit în premieră să aplice în studierea ecosistemelor acvatice principii trofodinamice, metode şi modele matematice, care i-au permis să obţină date originale privind bilanţul energetic total al speciilor dominante de chironomide, să determine intensitatea fluxului de energie în populaţiile larvelor acestora şi să releve rolul lor funcţional în procesele de autoepurare a apelor şi convertire a substanţelor organice din ecosistemele acvatice. În premieră, el a argumentat experimental doctrina teoretică privind interconexiunea între creştere, metabolism energetic şi nutriţie. De asemenea, a efectuat estimarea comparativă a metodelor de evaluare a producţiei speciilor comune de hidrobionţi. Pentru aceste realizări lui Ion Toderaș i-a fost conferit titlul științific de doctor în științe biologice (1979) , Universitatea ”I.I. Mecinicov” din Odessa.
Devenit un excelent cunoscător al legităților funcționării populațiilor de animale, bazându-se pe cercetările interdisciplinare şi sintezele întreprinse în colaborare cu savanţii din centrele ştiinţifice din ţară şi de peste hotare (Rusia, Belarus, România, Franța, SUA), Domnia Sa a dezvoltat şi a argumentat importante ipoteze, legităţi şi teorii, printre care: ipoteza V. Hlebovici referitor la nivelul de organizare şi integrare a organismelor unicelulare coloniale; revizuirea concepţiei „adaptării metabolice” la diferite temperaturi, demonstrându-se universalismul valorii coeficientului Vont’Hof atât pentru metabolismul energetic, cât şi pentru cel plastic al animalelor poichiloterme; elaborarea bazei metodologice de estimare a travaliului geochimic al populaţiilor de nevertebrate în ecosistemele terestre şi acvatice; identificarea noilor principii în determinarea legităţilor ontogenetice ale variaţiei echivalentului energetic, ale metabolismului activ, ale coeficientului convertibilităţii energiei asimilate şi ale productivităţii nevertebratelor cu tipul de creştere exponenţial, parabolic şi asimptotic. În baza rezultatelor acestor investigaţii, în anul 1991, savantului i-a fost conferit gradul științific de doctor habilitat în biologie, la specialitatea hidrobiologie în cadrul Institutului de Zoologie al AŞ din Rusia (Sankt-Petersburg). În același an devine profesor universitar, fiind în funcție de șef al Catedrei de Zoologie a Universității de Stat din Moldova.
Cercetarea continuă, iar aprofundarea teoretică ulterioară i-a permis lansarea unei noi direcţii ştiinţifice – Biogeochimia ecofiziologică a animalelor, care a deschis noi perspective vizând fundamentarea unor principii necunoscute în cuantificarea funcţionării populaţiilor de animale poichiloterme în ecosistemele acvatice şi cele terestre. În calitate de fondator şi conducător al colectivului de creație „Argonaut” în cadrul Facultăţii de Biologie şi Pedologie a USM și a Centrului „Biologie Generală şi Moleculară” a Institutului de Zoologie al AŞM, I. Toderaş este promotorul ajustării şi aplicării metodologiilor ADN-barcoding, analizelor cariologice în studiul animalelor, completării Băncilor de Gene internaționale cu secvenţe de ADN pentru speciile de animale din Republica Moldova, conceptelor moderne în cercetările de biologie aut şi sinecologice ca elemente fundamentale în stabilirea particularităților funcționării și rolului structurilor din ecosistemele acvatice și terestre.
Validitatea şi probitatea acestei direcţii ştiinţifice este asigurată de Școala ştiinţifică a Hidrobiologilor şi Ihtiologilor din Moldova, fondată de academicianul M. Iaroşenco, la care I. Toderaş a contribuit şi continuă să-i sporească dezvoltarea. Investigaţiile discipolilor academicianului Ion Toderaş sunt lucrări de pionierat în domeniul cuantificării rolului funcţionării biogeochimice a populaţiilor de organisme în ecosistemele acvatice, stabilirii legităţilor succesionale de bază ale comunităţilor de hidrobionţi în ecosistemele acvatice, acvaculturii intensive, monitoringului ecologic integrat, bioenergeticii relaţiilor în sistemul parazit – gazdă, modelării matematice şi utilizării sistemelor informaționale în estimarea şi pronosticarea productivităţii secundare în ecosistemele continentale şi marine. De activitatea Școlii Hidrobiologilor şi Ihtiologilor din Moldova sunt strâns legate problemele care vizează studierea particularităţilor tipologice ale ecosistemelor acvatice din Moldova, legităţilor proceselor fizico-chimice şi biologice, elaborarea bazelor ştiinţifice de sporire a productivităţii biologice, ocrotirea ecosistemelor acvatice de poluare, degradare ş. a. În cadrul acestei Școli, cu participarea activă a acad. I. Toderaş au fost editate monografii, cărţi, comunicări și obţinute brevete de invenţie.
Rezultatele cercetărilor științifice ale acad. Ion toderaş, majoritatea având caracter de pionierat, s-au materializat în peste 550 lucrări științifice, inclusiv 25 de monografii şi manuale, 20 de lucrări didactice, 40 brevete de invenție. Totodată, realizările științifice au fost prezentate la 60 forumuri ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi şi-au găsit aplicare: la fundamentarea Concepţiei şi a programului „Monitoringul ecologic în Republica Moldova”, la elaborarea „Planului strategic de acţiuni în domeniul conservării biodiversităţii Republicii Moldova”, a „Primului raport naţional despre biodiversitate”, a „Cărții Roşii a Republicii Moldova”, ediţia a II (2001) și ediția a III (2015), precum și la crearea manualelor: «Введение в продукционную гидробиологию», Alimov A.F. (1989), «Количественная гидроэкология», Şiticov V. K, Rozenberg G.S., Zincenco T.D., Toliati, (2003), ”Ecologia microorganismelor acvatice” (în colaborare, 2005, tradus în limba engleză), a cursului „Ecofiziologia animalelor acvatice” la Facultatea Biologie a Universităţii „M. Lomonosov” din Moscova, cursurilor normative şi speciale susţinute la Universităţile din Moscova («Введение в гидробиологию»), Ircutsk («Экология гидробионтов», «Общая гидробиология», «Биопродуктивность и рациональное использование водных ресурсов»), la elaborarea programelor pentru examenele de doctorat la specialitatea 03.00.18 – Hidrobiologie, ihtiologie în Republica Moldova şi Republica Belarusi, a programelor de educaţie ecologică la distanţă la Universitatea Riverside din California SUA, a programelor şcolilor-seminar de instruire şi standardizare a metodelor de evaluare a productivităţii secundare şi de cercetare a unor parametri ecofiziologici ai populațiilor de animale, de valorificare raţională a productivităţii biologice şi protecţie a ecosistemelor acvatice şi cursurilor speciale pentru studenţii anului III-IV la specializările „Hidrobiologie”, „Ihtiologie”, „Zoologie generală”. Este coautor al Colecţiei naţionale de carte „Lumea vegetală şi lumea animală a Moldovei”, al lucrării fundamentale „Lyme disease” (ISBN: 978-953-51-0057-7), 2012, în colaborare cu centrele științifice prestigioase din SUA, Anglia, Ungaria, Polonia, Suedia, Croaţia.
Fiind ferm convins că numai prin complementarea metodologiilor clasice ale biologiei generale, zoologiei, hidrobiologiei, ihtiologiei, entomologiei, parazitologiei cu metodologiile de vârf ale geneticii şi biologiei moleculare pot fi identificate cu precizie speciile și valorificate posibilităţi performante de utilizare rațională a diversităţii lumii animale, Academicianul Ion Toderaș a fondat în anul 2007 laboratorul de Sistematică și Filogenie Moleculară, în baza căruia în anul 2014 a fost instituit Centrul de Cercetare a Invaziilor Biologice în cadrul Institutului de Zoologie al AȘM. Astfel, prin aplicarea metodelor molecular-biologice au fost identificaţi reprezentanţii complexului Anopheles maculipennis şi Culex pipiens, stabilită componenţa faunistică a speciilor de Culicidae şi identificate, în rezultatul analizei fenotopice şi genotipice, formele autogene şi neautogene de Culex pipiens pipiens, ceea ce este foarte important pentru Baza Europeană de date. Au fost acceptate şi depuse în Banca de Gene a Centrului Naţional de Informaţie Biotehnologică (SUA) 16 secvenţe lineare de ADN pentru 3 specii de căpuşe ixodide – vectori ai bolilor emergente, 3 specii de Babezia, 2 specii de Rickettsia şi Anaplasma. Unul din rezultatele remarcabile constă în cercetările genetice asupra ADN-ului speciilor de peşti și înregistrarea pentru prima oară în r. Prut a speciei invazive Benthophilus nudus (Breg, 1898).
Academcianul I. Toderaș a contribuit cu succes la optimizarea relaţiilor învăţământ-educaţie - cercetare prin îmbinarea armonioasă a activităţii de cercetare cu cea didactică, folosind în comun baza tehnico-materială a Universităţii de Stat din Moldova (USM) și a Universității Academiei de Științe a Moldovei (UnAȘM) cu cea a Institutului de Zoologie, realizând specializarea profesională a studenţilor într-un institut de cercetare de profil, elaborând programe analitice sau editând cursuri, manuale, indicaţii metodice, caiete de lucrări practice și alte materiale didactice. Pe parcursul a peste 25 ani susţine prelegeri în cadrul cursurilor normative şi speciale la Facultatea de Biologie şi Pedologie a USM, Facultatea Științe ale Naturii a UnASM. A ținut o serie de prelegeri și cursuri practice la școlile-seminar de standardizare a metodelor hidrobiologice, ecofiziologice și ecotoxicologice din fosta URSS (Toliatti, 1979; Baikalsk, 1981; Moscova, Sankt Petersburg, 1979-1992), la universitățile din California, Paris, București, Cluj-Napoca, Iași ș.a. (1997-2005). 18 ani a exercitat funcţiile de şef al Catedrei zoologie (1988-1998), transformată ulterior în Catedra zoologie şi ecologie (1998-2000) şi al Catedrei biologie umană şi animală a Universității de Stat din Moldova (2000-2005).
Acad. Ion Toderaş acordă o deosebită atenţie pregătirii tinerilor specialişti competitivi şi de înaltă calificare, insuflându-le discipolilor săi pasiune pentru activitatea de cercetare şi studiere în domeniul biologiei. Are cca 90 de specialişti licenţiaţi şi masteranzi în domeniul zoologiei, hidrobiologiei şi ecologiei, dintre care cca 50 au absolvit sau îşi continuă cu succes studiile de doctorat și postdoctorat în ţară şi străinătate. sub conducerea ştiinţifică a acad. Ion Toderaș au susţinut teze de doctorat 37 competitori: 28 teze de doctor în biologie şi 10 teze de doctor habilitat, dintre care dețin titlul științifico-didactic de profesor 6 persoane.
Savantul realizează o intensă activitate de recenzare şi expertiză în calitate de redactor-şef adjunct al revistei integrate „Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii”, membru al colegiului redacţional al revistelor „Гидробиологический журнал” (Kiev, Ukraina), „Ecologia teoretică şi aplicată” (Bucureşti, România), al revistei științifice, de informare și cultură ecologică ”Mediul ambiant” ş.a. Dl Ion Toderaș a activat în calitate de membru al Comisiei CNNA de expertiză unificată în științe biologice și medicale, președinte al Comisiei de experți în biologie a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare și vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru editarea Cărții Roşii a Republicii Moldova.
Contribuţia de excepţie a acad. I. Toderaş la progresul ştiinţei şi învăţământului în R. Moldova, precum şi la consolidarea relaţiilor de colaborare interacademice şi interuniversitare internaţionale a justificat promovarea domniei sale în calitate de şef al Catedrei Biologia Animală şi Umană a Facultăţii de Biologie şi Pedologie a USM (1988–2006), profesor universitar (1992), membru corespondent al AŞM (2000), fondator și coordonator al Centrului Științific de Biologie Generală și Moleculară (2007-prezent), membru al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM (2004-2008), coordonator al Secţiei de Ştiinţe Biologice, Chimice şi Ecologice a AŞM (2005 - 2008), membru titular al AŞM (2007), director al Institutului de Zoologie al AŞM (1993–2006, 2009 - 2018).
Concomitent, acad. Ion Toderaş a exercitat funcția de președinte al Consiliilor științifice specializate din cadrul Institutului de Zoologie al AȘM, abilitate cu dreptul de a organiza susținerea tezelor de doctorat la specialitățile Zoologie, Ihtiologie, Entomologie, Parazitologie și Ecologie, preşedinte al Societăţii Hidrobiologilor şi Ihtiologilor din Moldova ”Argonaut”, președinte al Comitetului Național UNESCO ”Omul și Biosfera” al Republicii Moldova, vicepreşedinte al Comitetului pentru decernarea Premiului Naţional în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii, membru al Comitetului Naţional pentru Politica de Mediu, membru al Colegiului Ministerului Mediului, membru al Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică a R. Moldova, membru al Grupului „Ecofiziologie” în cadrul Asociaţiei Internaţionale a Ţărilor Dunărene, expert naţional şi internaţional în domeniul biodiversităţii lumii animale, responsabil de participarea Republicii Moldova la Saloanele de Invenții din Geneva, Elveția.
Pe parcursul anilor acad. I. Toderaş a contribuit activ la organizarea diferitor forumuri ştiinţifice naţionale şi internaţionale în calitate de conducător ştiinţific al secţiilor „Biologie animală” din cadrul Conferinţelor didactico-ştiinţifice ale USM, preşedinte al Comitetului organizatoric al primei Conferinţe Interuniversitare de Biologie, preşedinte al Comitetului Organizatoric al Conferinţelor Internaționale a Zoologilor, organizate de Institutul de Zoologie al AȘM în perioada anilor 2005-2021.
Acad. I. Toderaş este cunoscut în comunitatea științifică ca fiind un promotor și realizator al unor importante proiecte naționale și internaționale realizate după anul 2000, printre care: „Dezvoltarea educaţiei ecologice în Moldova” în cadrul Parteneriatului dintre USM şi Universitatea din California Reverside; INCO-COPERNICUS „Quality monitoring & quality assurance of freshwater and seawater aquaculture fish”; „Nematodes and Microarthropods as Indicators of Environmental Health”; „Biodiversitatea Hifomicetelor şi Microsporidelor căpuşelor ixodide (Acarina, Ixodidae), caracteristica patogenă şi răspândirea pe teritoriul Rusiei şi Republicii Moldova” și „Interrelaţiile în cadrul sistemului „Păsări migratoare-căpuşe ixodide” şi rolul lor în formarea infecţiilor în focarele naturale din regiunea nord-vest a Federaţiei Ruse şi din Republica Moldova”, finanțate în cadrul Acordului de colaborare între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Fondul de Cercetări Fundamentale din Rusia; „Caracteristica moleculară a ciupercilor entomopatogene şi rolul lor în controlul biologic al căpuşelor ixodide” din cadrul proiectelor comune de cercetare între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Federal al Educaţiei şi Cercetării ( BMBF) al Germaniei; „Resources pilot centre for cross-border preservation of the aquatic biodiversity of Prut river ” și „Cooperare interdisciplinară transfrontalieră pentru prevenirea dezastrelor naturale şi reducerea poluării mediului în Euroregiunea Dunărea de Jos” din cadrul Programului UE – Joint Operational Programme Romania-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013 ș.a.
Acad. I. Toderaş s-a manifestat drept un manager cu capacități organizatorice şi administrative de excepție, novatoare, a mobilizat şi a ghidat cu multă iscusință colectivele din subordine la perfecţionarea continuă a profesionalismului şi metodologiilor de cercetare, a înrădăcinat o atmosferă propice de colaborare şi desfășurare a activităţii ştiinţifice şi didactice.
Academicianul Ion Toderaș a contribuit substanțial la stabilirea relaţiilor de colaborare cu instituţii de învăţământ superior şi cu numeroase instituţii ştiinţifice din țară și din străinătate, implicându-se în derularea unor importante proiecte naţionale şi internaţionale. În cadrul Parteneriatului dintre USM și Universitatea Riverside din California, SUA, a fost realizat proiectul „Dezvoltarea educaţiei ecologice în Moldova”, fiind elaborate și implementate pentru prima dată programe de educaţie ecologică la distanţă. Realizarea proiectului „Nematodes and Microarthropods as Indicators of Environmental Health”, finanţat de Academia Naţională a SUA, în cadrul Programului CRDF-MRDA, în anii 2006-2007 a permis identificarea a 150 specii de nematode, 114 specii de microartropode şi 30 specii de rotifere, realizând și colecţiile de preparate cu acestea. Au fost înregistrate specii noi de nematode pentru fauna Republicii Moldova – vectori ai bolilor virotice din genul Xiphinema.
Trebuie menționată contribuția de excepție a academicianului Ion Toderaș la organizarea investigațiilor comune ale Institutului de Zoologie al AȘM cu Universitatea de Științe Agricole Bari din Italia în cadrul Proiectului internațional „Modalitățile reale de aplicare a substanțelor biologic active în vederea diminuării pagubelor de meloidogyne culturilor horticole pe teren protejat din Italia și Republica Moldova”. Au fost monitorizate peste 30 ha plantații legumicole (tomate, castraveţi, ardei, vinete, dovleci) pe teren deschis şi 25 ha în teren protejat din 3 raioane (Soroca, Criuleni, Anenii-Noi) din R. Moldova şi asociaţiile de producţie horticolă din localitățiile Casteliane și Locorotondo (suburbia or. Bari, Italia). S-au constatat valorile gradului fitohelmintotic al nematodelor galicole și eficiența nematocidă a preparatului Aphanocladium album ca remediu ecologic de protecție a plantelor.
Un al succes de rezonanță. Sub conducerea academicianului Ion Toderaș, Institutul de Zoologie, în colaborare cu Universitatea Versalles St-Quentin-En-Yvelines, Franța, Universitatea de Stat din Moldova și Institutul de Microbiologie și Biotehnologie al AȘM a testat în hrana albinelor suplimente nutritive noi în perioada deficitară de cules în natură. S-a demonstrat că hrănirea familiilor de albine cu amestec nutritiv, îmbogățit cu suplimente biologic active din biomasa microalgelor acvatice și suplimentul nutritiv „Apispir” contribuie la creşterea prolificităţii mătcilor, cantităţii de puiet căpăcit, puterii familiei de albine, rezistenţei familiilor la boli, viabilităţii puietului din cuib, cantităţii de ceară crescută pe faguri, cantităţii de păstură acumulată în cuib și cantităţii de miere acumulată în cuib la primul cules. În baza cercetărilor efectuate, au fost elaborate procedee noi de hrănire a familiilor de albine în perioadele deficitare de cules melifer în natură, fiind brevetate.
Semnificativă este colaborarea directă a acad. Ion Toderaş în cadrul Institutului de Biologie al Academiei Române, la programul vizând influența factorilor antropici asupra ecosistemelor acvatice din Delta Dunării. În decursul mai multor ani, au fost conjugate eforturile cercetătorilor Institutului de Zoologie al AȘM și Institutului de Biologie al Academiei Române în scopul realizării unui amplu program de cercetare, instruire și reciclare a cadrelor în domeniul ecologiei acvatice, iar lucrarea editată în comun în anul 1999 ”Ecologia microorganismelor acvatice”, semnată de autorii Ion Toderaș, Maria Negru, Doina Ionică, Dorina Nicolescu, Alexandra Simon-Gruiță, reprezintă rodul unei îndelungate și susținute cooperări.
Este de remarcat contribuția acad. Ion Toderaș la organizarea investigațiilor comune ale Institutului de Zoologie al AȘM cu Universitatea ”Al. I. Cuza” – Iași, România, găzduite de Stațiunea Biologică Potoci, care a asigurat posibilitatea efectuării unor aplicații prin utilizarea dotărilor și mijloacelor constituite în timp: nava de cercetări ”Emil Racoviță”, batiscaful ”I.S.I” și ferma salmonicolă flotabilă de pe lacul Bicaz. Rezultatele obținute au fost reflectate în două volume ”Lacurile de acumulare din România”, care cuprind o paletă largă de probleme privind impactul ecologic al activităților antropice asupra lacurilor de acumulare, metodologia de abordare, criterii de analiză a troficității și potențialul bioproductiv în condiții naturale și dirijate. Alt proiect realizat de către aceste două instituții este cel intitulat "Resources pilot centre for cross-border preservation of the aquatic biodiversity of Prut River" / Centru pilot de resurse pentru conservarea transfrontalieră a biodiversității râului Prut din cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013, finanțat de Uniunea Europeană. Realizarea proiectului a înlesnit dezvoltarea în parteneriat a resurselor știinţifice, umane şi logistice pentru monitorizarea, restaurarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii acvatice a râului Prut, pentru a face faţă condiţiilor dificile provocate de climă sau de eventuale acţiuni antropice nefaste.
Protagonistul a contribuit semnificativ în calitate de executor la realizarea cu succes a proiectului internațional „Cooperare interdisciplinară transfrontalieră pentru prevenirea dezastrelor naturale şi reducerea poluării mediului în Euroregiunea Dunărea de Jos”, din cadrul Programului Operațional Comun România–Ucraina–Republica Moldova 2007–2013, finanțat de UE și realizat de Institutul de Zoologie al AȘM în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Centrul Științific Ucrainean pentru Ecologia Mării din Odessa (Ucraina) și Institutul de Geologie și Seismologie al AȘM. Rezultat principal constă în fondarea Rețelei Internaționale Interdisciplinare pentru Prevenirea Dezastrelor și de Atenuare a Poluării Mediului în Euroregiunea Dunărea de Jos (INPOLDE) – un mecanism capabil de a monitoriza starea mediului și de a oferi suport științific pentru factorii de decizie în elaborarea politicilor orientate spre prevenirea impactului negativ al eventualelor accidente antropice şi naturale în această zonă, elaborarea și implementarea planurilor comune de acțiune în situații de urgență.
Pentru contribuția semnificativă adusă de academicianul Ion Toderaș la progresul științelor biologice și pregătirea cadrelor de înaltă calificare în cadrul Universității de Stat din Tiraspol, cu sediul la Chișinău, în anul 2016 i-a fost conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa. Sub conducerea omagiatului, un număr impunător de studenți și doctoranzi din cadrul acestei Universități au elaborat și susținut teze de doctor și doctor habilitat, iar 22 absolvenți, inclusiv 3 doctori habilitați și 3 profesori, sunt angajați ai Institutului de Zoologie.
Prodigioasa activitate, meritele deosebite în domeniul zoologiei i-au adus recunoaşterea publică prin acordarea unor distincţii: Diplomă de Onoare a Parlamentului, 2007; Diplomă de gradul întâi – Guvernul Republicii Moldova, 2007; titlul onorific „Om Emerit”; Premiul I al Academiei de Știinţe a URSS, 1979, Premiul I al Academiei de Știinţe a Moldovei, 1980, Inventatorul anului, 2007; Medalia „Dimitrie Cantemir” a AȘM, 2008; Premiul şi medalia de aur – OMPI, Medalia de aur – Eminente servicii aduse cauzei progresului (ICEPEC-Bruxelles), Comandor al Ordinului „Merite de l'invention” (Belgia), Laureat al Premiului Național, ediția 2013, pentru ciclul de lucrări științifice „Diversitatea, protecția și valorificarea lumii animale”, Diplomă şi Medalie HENRY COANDĂ Clasa I pentru merite deosebite în Creativitatea Inovațională, 2013; Diplomă şi Medalie CHARTE pour a contribution à la stimulation, au dèveloppement et à la promotion de la créativité à „Brussels Innova/Eureka”, 2013, Diplomă „Meritul Academic”, 2013, Diploma and Medalie of Commander, acordată de către High Commision of the Invention Award. Brussels, 2015, Premiul Nominal „Boris Melnic” al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică al AȘM, 2016, Medalia „Nicolae Milescu Spătaru”, 2016, medalii de aur, argint şi bronz acordate la Expoziţiile Internaţionale din SUA, Anglia, Belgia, Elveţia, România ş. a. Acad. Ion Toderaş a fost ales membru de onoare al Academiei Române, 2016. A fost distins cu Premiul pentru Inovație și Crucea de Comandor acordată de către Înalta Comisie pentru Invenții (Bruxelles – 2018), Marele Premiu la Expoziția Internațională de Invenții de la Geneva, 2023, și cu cea mai înaltă distincție de stat „Ordinul Republicii”, 2019. Subliniem în mod special că dl Ion Toderaș a fost ales, în 2018, Cetățean de Onoare al raionului Hâncești. Asta e despre nașterea în sufletul copilului a unor visuri, realizarea lor și de unde a pornit el în lumea cunoașterii.
Academicianul Ion Toderaş s-a dăruit deplin cunoaşterii adevărului ştiinţific, abordând domenii fundamentale ale biologiei, aducând contribuții de mare valoare ştiinţifică şi aplicaţie practică prin rezultatele obţinute de-a lungul a zeci de ani de muncă asiduă, talent şi dăruire. Este nu numai un cercetător pasionat, un excepțional profesor, un erudit în domeniul său de specialitate, ci şi un om deschis, entuziast, având vocaţia prieteniei, a recunoştinţei şi a gesturilor generoase.
La împlinirea vârstei de 75 de ani, este un savant cu renume internațional, care și-a adus o contribuție esențială în formarea unor generații de profesioniști, în susținerea cercetării, în coagularea inițiativelor și oamenilor de valoare înspre obiective și direcții de anvergură în Institutul de Zoologie și în Academia de Științe a Moldovei.
LA MULȚI ANI, DOMNULE ACADEMICIAN!
Acad. Ion TIGHINEANU, președintele Academiei de Științe a Moldovei
Acad. Boris GĂINĂ, academician coordonator al Secției Științele Vieții, AȘM
Mem. cor. Laurenţia UNGUREANU, director al Institutului de Zoologie, USM
Mem. cor. Elena ZUBCOV, șef al Centrului de Cercetare a Hidrobiocenozelor și Ecotoxicologiei al Institutului de Zoologie, USM.
Text preluat de la: https://asm.md/academicianul-ion-toderas-la-75-de-ani-drumul-lung-de-cunoastere-adevarului-stiintific-destin-de
1 Academiei str.
+(373 22) 73-98-09